Un pact pentru a impune supravegherea digitală sporită a publicului – The Expose

La „Summitul viitorului” de săptămâna viitoare, ONU își propune să adopte un pact digital global. Pactul își propune să promoveze digitalizarea și să utilizeze pe scară largă dispozitivele și programele digitale. Cu toate acestea, a existat o lipsă de implicare publică și parlamentară în negocierile acestui pact. Textul pare a fi scris de mari corporații IT.

Deși se potrivește corporațiilor IT, nu există nicio protecție în acest pact pentru dreptul cetățenilor de a renunța la soluțiile lor digitale, deși există un obiectiv evident de a crește supravegherea digitală a fiecărei mișcări și comentarii făcute de public.

În două săptămâni, guvernul nostru vrea să cadă de acord cu un pact global pentru constrângere digitală

De Norbert Häring7 septembrie 2024

Notă din The Exposé: Deci articolul este mai lizibil, am editat traducerea directă a articolului lui Häring din germană în engleză cu ajutorul unei versiuni a articolului său, care este tot în germană, AICI.

Pe 22 și 23 septembrie va avea loc la New York „Summitul viitorului” al ONU, pregătit de guvernele german și namibian. Un pact digital global [called the ‘Global Digital Compact’] urmează să fie adoptat, care a fost deja negociat cu excluderea aproape completă din public și – din câte știu eu – a parlamentelor. Dacă dați deoparte limbajul pufos cu care este plin Global Digital Compact, puteți vedea un acord care să forțeze toți oamenii să intre într-o lume controlată de corporațiile digitale.

Când scriu despre excluderea publică, nu mă refer la secret. Negocierile de la summit au loc cu ușile închise. Dar Pactul Digital Global în a 2-a revizuire iar cel a 3-a revizuire versiuni au fost lansate pe Pagina web a Summit-ului Viitorului al ONU. Dar nici ONU, nici cei din cadrul guvernului german implicat în pregătirea summit-ului au depus eforturi serioase pentru a informa publicul despre plan, sau chiar pentru a-l discuta în parlamente și mass-media. De asemenea, nu a fost făcut public ce corporații, fundații și reprezentanți aleși cu atenție ai așa-zisei societăți civile pot sta la masa de negocieri. Forumul Economic Mondial este aproape sigur că va fi acolo, Clubul de la Roma, după cum s-a raportatprobabil la fel.

În textul tratatului, prin introducere aflăm că tehnologiile digitale „oferă beneficii potențiale imense pentru bunăstarea umană și progresul societăților” și că, prin urmare, trebuie să eliminăm orice decalaj digital între țări și în interiorul țărilor. . Scopul declarat este „un viitor digital pentru toată lumea”.

Important este ceea ce nu este în contract. Cuvântul voluntar apare doar în legătură cu semnarea contractului. Cu toate acestea, cetățenii nu au dreptul să aleagă pentru ei înșiși un viitor altul decât cel complet digitizat. Pentru că asta ar deschide o decalaj digitală care nu ar mai trebui să existe. Nu există dreptul de a reglementa multe dintre treburile sale într-un mod tradițional în relațiile cu alte persoane în loc de computere. Nimeni nu ar trebui să aibă voie să aleagă că copiii lor sunt predați de profesori în loc de computere, sau că conversațiile cu medicul și tratamentele rămân secrete în loc să fie împachetate pe serverele grupurilor IT. Nimic din contract nu sugerează că un astfel de drept a fost luat în considerare.

Riscurile sunt recunoscute, dar fără ca textul să fie specific. Ele trebuie „atenuate”. De asemenea, trebuie asigurată supravegherea umană a noilor tehnologii. Cooperarea internațională trebuie să fie agilă și să se adapteze peisajului tehnologic în schimbare rapidă. Apoi sunt multe bla bla cu adjective frumoase precum sustenabil, corect, deschis, responsabil etc. Sună bine, dar are picioare groase de cai.

Dezvoltarea „peisajului” tehnologiei digitale este astfel prezentată ca venind de sus, ca ceva la care cetățenii și chiar guvernele trebuie să se adapteze. Peisaj este doar un alt cuvânt pentru corporațiile digitale și ceea ce vin cu ele. Acest lucru recunoaște un rol de conducere pentru corporații. După cum am arătat deja într-un articol anterior, acesta este un fir comun al viitorului summit al ONU și al acțiunilor ONU din ultimele două decenii.

Citeşte mai mult: Dominația mondială a corporațiilor urmează să fie stabilită la Summit-ul ONU pentru viitorNorbert Häring, 28 noiembrie 2023 (traducere din germană în engleză folosind instrumentul de traducere al site-ului)

În niciun caz nu trebuie evitate riscurile de digitalizare, ci doar „atenuate”. „Supravizarea umană” a noilor tehnologii este foarte diferită de controlul democratic și autonomia de luare a deciziilor a utilizatorilor. Dacă Elon Musk de la X, Mark Zuckerberg de la Meta, Sam Altman de la OpenAI și șefii Google au suveranitate asupra noilor tehnologii, această cerință a contractului este îndeplinită, dar interesele cetățenilor nu sunt protejate. Întregul contract se citește de parcă l-ar fi formulat grupurile de IT și fundațiile lor, iar asta probabil nu este departe de adevăr. La urma urmei, ONU se bazează pe banii corporativi, iar cele mai bogate și mai puternice corporații din lume sunt companii IT.

Concluzie

Dacă la nivel internațional, sub conducerea unei ONU puternic influențate de companiile IT, departe de public și parlamente, există tocmeală pentru promovarea digitalizării și pentru ca toți oamenii – le place sau nu – să folosească pe scară largă dispozitivele digitale și programe, nu mai este surprinzător de ce guvernul nostru federal este atât de angajat să pună cetățenii sub constrângere digitală. Fie prin eliminarea posibilității de a plăti în numerar, fie prin intermediul companiei de stat Deutsche Bahn sau al semi-statul DHL sau prin legarea arbitrară a beneficiilor de stat precum Deutschlandticket, tichete culturale pentru tinerii de 18 ani și plăți pentru energie pentru elevii care folosesc un smartphone. Acesta este modul în care guvernul nostru primește carduri harnice în evaluarea internațională a progresului în digitalizare.

Faptul că cetățenii sunt astfel supuși unei supravegheri digitale din ce în ce mai intense a fiecărei mișcări și comentarii făcute este un bonus suplimentar pentru conducătorii noștri înfometați de supraveghere, se pare din ce în ce mai mult.

Nu accepta asta în tăcere! Spuneți-le membrilor Parlamentului European („MEP”) că vă așteptați să apere dreptul cetățenilor voștri la o viață autodeterminată, cu intimitate protejată. Întrebați-i de ce Pactul Digital nu menționează un drept individual de a se abține de la digitalizare și întrebați-i ce părere au despre asta. Întrebați dacă urmați maxima că tot ceea ce este bun pentru grupurile IT este bun și pentru Germania. Verificați dacă doriți să alegeți părți care plasează interesele industriei IT mai presus de cele ale cetățenilor. Conform evaluării mele, care este prezentată în mod repetat cu exemple în acest sens [Häring’s] blogpartidele digitale obligatorii sunt în primul rând FDPurmat indeaproape de Verzi si cu putina distanta CDU si SPD.

Notă suplimentară (8.9): Am adăugat linkul la cea de-a 3-a revizuire a proiectului de pact din 11 iulie în primul paragraf după creditele de deschidere, care a fost publicat la jumătatea lunii august.

PS Dacă căutați informații despre participanții germani sau, în general, despre participanții care au voie să participe la acest eveniment nedemocratic, veți descoperi că chiar și Grupul Bilderberg este un model de transparență față de acest forum.

Lectură suplimentară: Clubul de la Roma vrea un guvern mondial al ONU care să-și pună în aplicare obiectivele prin lege,

Despre autor

Norbert Häring este un economist și jurnalist de afaceri german. Este doctor în economie la Universitatea din Saarbrücken din Germania. El are a lucrat pentru Wirtschaftsblatt Handelsblatt german din 2002 și rapoarte privind finanțele și economie. Häring este, de asemenea, fondatorul și directorul World Economics Association și co-editor al World Economic Review. Împreună cu Olaf Storbeck, Häring este autorul cărții „Economia 2.0”.