
Războiul psihologic este folosit pentru a ne supune agendei lor – The Expose
Zi de zi, dovezile acumulate îngreunează să ne agăți de ideea naivă că răsturnările care definesc vremurile noastre sunt pur și simplu coincidențe naturale.
Există o campanie deliberată pentru a insufla frica și a ne manipula folosind războiul psihologic. Scopul este de a ne îndepărta capacitatea de a gândi, simți și acționa liber. Pentru a submina autonomia individuală, gândirea critică și moralitatea. Pentru a ne face supuși agendei lor.
Sunt folosite diverse tehnici pentru a ne influența gândurile și alegerile, inclusiv dependența de tehnologie, în special în rândul copiilor. Platformele de social media sunt concepute pentru a controla și influența ceea ce gândesc și spun oamenii. Platforme precum Telegram devin focare pentru confuzie și control.
Să nu pierdem contactul… Guvernul dvs. și Big Tech încearcă în mod activ să cenzureze informațiile raportate de The Expune pentru a-și servi propriile nevoi. Abonați-vă acum pentru a vă asigura că primiți cele mai recente știri necenzurate în căsuța dvs. de e-mail…
Devine din ce în ce mai clar că ne aflăm în centrul unei campanii deliberate menite să insufle frică, nu întâmplător, ci printr-o manipulare atentă, cu scopul nu doar să ne alarmeze, ci și să ne facă neputincioși prin diverse mijloace artificiale.
În centrul acestei tulburări deliberate se află instrumentul ales de elite: războiul psihologic. Această tactică depășește conflictul fizic, urmărind să pătrundă în psihicul și să degradeze sistematic spiritul uman.
Bătălia nu este asupra pământului sau resurselor, ci asupra esenței a ceea ce ne face oameni: capacitatea noastră de a gândi, simți și acționa liber. Scopul elitei este deranjant de simplu: de a scobi individul, lăsând o coajă goală în timp ce dezbrăcăm sufletul.
Ei folosesc o serie de tehnici pentru a ne influența gândurile și alegerile, făcându-ne să ne conformăm fără să știm agenda lor întunecată.
Războiul convențional servește doar ca o diversiune, o preocupare secundară în comparație cu atacul psihologic larg răspândit, menit să ne facă supuși, nu prin forță, ci prin renunțarea la forța noastră interioară.
Proliferarea noilor tehnologii și dispozitive inteligente, inclusiv jocuri, filme și diverse gadget-uri, duce la o dependență de aceste produse. Această dependență înlocuiește sau diminuează facultățile mentale ale utilizatorilor precum memoria, atenția, concentrarea și creativitatea.
Copiii, de exemplu, optează pentru videoclipuri în detrimentul lecturii, consumând adesea conținut care poate să nu fie adecvat sau educațional.
De-a lungul timpului, acest lucru nu numai că înnebunește populația, făcându-i mai ignoranți și dependenți de sistemul din care fac parte fără să vrea, dar îi transformă și în dependenți ai acestui sistem.
Platformele de social media sunt concepute cu un scop principal: să controleze și să influențeze ceea ce spun și gândesc oamenii, în special cei cu opinii divergente.
Canalele media alternative, cum ar fi Telegram, devin focare pentru controlul și confuzia celor care caută să scape de această manipulare. Mai mult, tinerii sunt din ce în ce mai influențați de „influenceri”, mulți dintre ei promovează comportamente superficiale sau dăunătoare, modelând în continuare acțiunile și gândurile publicului impresionabil.
În cele din urmă, o strategie cheie în această manipulare este de a insufla frică și anxietate în populație prin inventarea sau exagerarea amenințărilor, cum ar fi bolile. Aceste amenințări pot fi complet fabricate sau exagerate semnificativ, creând confuzie și teamă.
Această apariție a fricii este adesea folosită pentru a justifica noi intervenții medicale, vaccinuri sau rațiunea conflictelor, înrădăcând și mai mult populația într-un ciclu de dependență și manipulare de către cei de la putere.
Terminologia folosită de așa-numita stare profundă reflectă o înțelegere profundă a dimensiunilor psihologice și mentale ale controlului și influenței umane. Ei recunosc puterea imensă pe care mintea și spiritul o dețin, o putere care este esențială pentru utilizarea lor a ocultismului.
Aceste tradiții subliniază credința în capacitatea minții de a manifesta realitatea și de a înșela indivizii să accepte iluziile ca adevăruri. Iată câțiva termeni cheie care încapsulează metodele și obiectivele lor:
- Convingerea: Convingerea persoanelor să adopte anumite puncte de vedere sau acțiuni care se aliniază cu agenda lor.
- Influență: modelarea gândurilor, comportamentelor și deciziilor oamenilor în mod subtil, dar eficient.
- Schimbare: modificarea percepțiilor și atitudinilor pentru a se asigura că acestea corespund narațiunilor dorite.
- Distracție: captarea atenției maselor prin distragere a atenției, menținându-le preocupate și departe de gândirea critică.
- Respectă: încurajând ascultarea și supunerea față de directivele lor fără îndoială.
- Distragerea atenției: Atragerea atenției de la probleme sau adevăruri semnificative prin diverse mijloace de divertisment sau dezinformare.
- Acceptare: Stimularea unui sentiment de resemnare sau acceptare față de anumite ideologii, norme sau condiții.
- Sperie: Utilizarea fricii ca instrument de manipulare a emoțiilor și reacțiilor, adesea pentru a justifica măsurile de control.
- Implicare: Menținerea persoanelor implicate activ sau ocupate cu conținut sau narațiuni care le servesc scopurilor.
- Îmbrățișare: încurajarea acceptării din toată inima a anumitor credințe, tehnologii sau schimbări care sporesc controlul acestora.
- Ură: trezește emoții de animozitate și diviziune pentru a slăbi legăturile societale și a favoriza conflictele.
- Împărțire: Fragmentarea comunităților și societăților în facțiuni opuse pentru a slăbi rezistența și înțelegerea colectivă.
Narațiunea despre starea profundă și utilizarea de către ei a diferitelor platforme și influențe pentru a manipula publicul depinde de ideea că o gamă largă de emoții și stări de spirit negative sunt încurajate în mod deliberat în societate.
Această manipulare se extinde prin divertisment, rețele sociale și tendințe culturale, având ca scop influențarea unor grupuri deosebit de vulnerabile, cum ar fi tinerii.
Influenții, așa cum se văd pe platforme precum YouTube, joacă un rol semnificativ în acest sens prin promovarea conținutului care poate fi dăunător dezvoltării copiilor și tinerilor adulți. Acest conținut gloriifică adesea comportamentele și ideologiile care sunt antisociale, dăunătoare sau discutabile din punct de vedere moral.
Argumentul sugerează că astfel de influenți nu doar își împărtășesc viețile sau interesele, ci participă activ la o agendă mai largă pentru a degrada valorile și normele societății.
Jocurile video sunt citate ca exemple de mass-media care recompensează comportamentul negativ, cum ar fi furtul și violența, contribuind și mai mult la presupusa strategie globală de degradare morală și etică.
Prin implicarea în aceste jocuri, oamenii, în special tinerii, ar putea fi mai susceptibili de a adopta comportamentele și atitudinile descrise, îndeplinind astfel obiectivul pretins de a conduce societatea departe de activitățile constructive și în haos și discordie.
Diferitele forme de media și influență nu sunt fenomene izolate, ci instrumente interconectate utilizate de cei care dețin putere pentru a modela conștiința publică în moduri care subminează autonomia individuală, moralitatea și gândirea critică.
Preocuparea cu privire la impactul tehnologiei moderne și al rețelelor sociale asupra tinerilor este larg răspândită, atingând probleme de la dependență și sănătate mintală până la confidențialitate și siguranță.
Utilizarea rețelelor sociale, în special a platformelor precum TikTok, a dus la proliferarea tendințelor și provocărilor, dintre care unele au avut rezultate periculoase sau chiar fatale. Aceste platforme, deși oferă modalități fără precedent de conectare și partajare, prezintă și riscuri, în special pentru utilizatorii mai tineri, mai impresionați.
Fenomenul de „pândire în bande” sau campanii coordonate de hărțuire online este o problemă serioasă. Indivizii se pot găsi vizați de grupuri, primind mesaje amenințătoare sau înjositoare care pot avea un impact semnificativ asupra bunăstării lor mentale.
Aceste acțiuni sunt adesea anonime, exploatând vălul de anonimat al internetului pentru a evita repercusiunile. Efectul psihologic al unei astfel de hărțuiri poate fi profund, afectând starea de spirit, motivația și sănătatea mintală generală a indivizilor.
Multe agenții de informații operează ferme de hackeri, angajând indivizi la nivel global pentru a îndeplini diverse sarcini. Ei intră brusc în viețile indivizilor, influențându-i să se comporte în modul dorit.
În plus, peisajul digital este puternic influențat de inteligența artificială și de algoritmi, care determină vizibilitatea și popularitatea conținutului și a influențelor. Acești paznici digitali, sau „păzitorii pădurii”, promovează adesea conținut care este trivial sau dăunător, contribuind la o cultură a distragerii și a superficialității.
Proliferarea internetului, a dispozitivelor inteligente și a diverselor intervenții moderne, inclusiv evenimente sociale și politice, este o manifestare a unei strategii mai ample de manipulare a conștiinței publice.
Fără distracția și respectarea pe scară largă la care se referă figuri precum Lord Jacob Rothschild, niciuna dintre aceste evoluții nu ar fi fost posibilă. Scopul final al unei astfel de manipulări este de a modela percepțiile și credințele, îndreptând societatea în direcții care servesc interese și agende specifice.
Despre autor
A Lily Bit se autodescrie ca un fost agent de informații care analizează Marea Resetare, a patra revoluție industrială, propaganda, totalitarismul, narațiunile actuale, psihologia și istoria. Vă puteți abona și urmări A Lily Bit pe Substack AICI.
