OMS își propune să monitorizeze și să controleze aprovizionarea globală cu alimente – The Expose

Miercuri, s-a încheiat prima întâlnire a Alianței OMS pentru Siguranța Alimentară. Reuniunea centrelor colaboratoare OMS, organizațiilor ONU și donatorilor a fost convocată pentru a sprijini implementarea „Strategiei globale a OMS pentru siguranța alimentară 2022–2030”.

Liberty Counsel Action rezumat inițiativa: „Un nou plan pentru guvernanță globală tocmai a lansat o alianță pentru a controla ceea ce mănânci. Alianța va avea autoritate asupra alimentelor care sunt produse, asupra modului în care acestea vor fi produse, gestionate și inspectate – și unde vor fi distribuite „alimentele”.

Acest nou plan folosește abordarea One Health. Anul trecut, a explicat David Bell că One Health este concepută pentru a folosi frica pentru a ne controla și a justifica restricțiile, sărăcirea și moartea noastră. Este un cult bazat pe frica de lume și de oamenii despre care se spune că au otrăvit-o. Și este inclus în amendamentele propuse de OMS la Reglementările Internaționale de Sănătate și la Tratatul privind pandemia.

Organizația Mondială a Sănătății este o agentie specializata al Națiunilor Unite („ONU”). ONU ar trebui să devină Un singur guvern mondial.

Organizat în colaborare cu Centers for Disease Control and Prevention („CDC”) din SUA, în perioada 6-8 mai 2024, Departamentul OMS pentru Nutriție și Siguranța Alimentelor a găzduit prima întâlnire a Alianței OMS pentru Siguranța Alimentară.

Reunind centrele colaboratoare ale OMS și alte instituții, întâlnirea și-a propus să sprijine implementarea „Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor 2022–2030‘ („Strategia”), care a fost adoptată la cea de-a 75-a Sesiune a Adunării Mondiale a Sănătății din mai 2022. Era planificat ca implementarea Strategiei să aibă loc pe o perioadă de 8 ani, din 2022 până în 2030, de unde și anii menționați în titlul acesteia.

Strategia OMS stabilește ținte globale de „siguranță” alimentară care urmează să fie atinse până în 2030. „În prezent, nu există un mecanism global pentru a alinia eforturile în acest domeniu și pentru a oferi inovare și sprijin țărilor într-un mod coordonat”, afirmă OMS. Într-un efort de a umple golul perceput, OMS a convocat reuniunea Alianței OMS pentru Siguranța Alimentară pentru:

1. elaborarea termenilor de referință ai Alianței OMS pentru Siguranța Alimentelor, identificând valoarea adăugată a acesteia în domeniul supravegherii bolilor de origine alimentară; și,
2. să elaboreze un proiect de plan de lucru pentru 2023 – 2030 pentru a ajuta țările să atingă obiectivul OMS de supraveghere a bolilor transmise prin alimente până în 2030.

Într-o declarație în zilele precedente, OMS a spus că speră ca 64 Centrele colaboratoare ale OMSorganizațiile ONU care lucrează în siguranța alimentară și donatorii ar urma să participe la întâlnire.

Citind ‘Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor 2022–2030: rezumat„, par să existe două justificări pentru implementarea siguranței alimentare globale. Una este prevenirea bolilor care provoacă diaree, iar cealaltă este realizarea obiectivelor ONU. Obiectivele de dezvoltare durabilă („SDG-uri”).

„Mâncarea nesigură care conține niveluri dăunătoare de bacterii, viruși, paraziți, substanțe chimice sau fizice pot provoca boli acute sau cronice – inclusiv peste 200 de boli, de la diaree la cancer, care în unele cazuri, duce la invaliditate permanentă sau deces”, a spus directorul. stări rezumative.

„Siguranța alimentară rămâne o prioritate a sănătății publice, cu un rol critic în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, adaugă acesta.

Această nouă strategie, conform rezumatului executiv, va contribui la realizarea ODD-urilor și va fi revizuită în 2030, când lumea va reflecta asupra progresului înregistrat în direcția ODD-urilor.

În ultimii ani, mass-media independentă sa concentrat mult asupra Agendei 2030 și mulți s-au familiarizat cu obiectivele sale nefaste. Dar probabil mai puțini realizează că ONU Agenda 21de la care Agenda 2030 izvoare, acoperă întregul 21^Sf secol. Cu alte cuvinte, Agenda 2030 acoperă deceniul până în anul 2030. Agenda 2040 acoperă deceniul care urmează. Urmează Agenda 2050 și așa mai departe până în ultimul deceniu și Agenda finală 2090 care se încheie în anul 2099. Nu ar trebui să fim surprinși atunci când vedem o referire la „lumea se va reflecta asupra progresului realizat” în 2030.

O abordare unică pentru controlul alimentelor

Potrivit rezumatului executiv: „Strategia recunoaște că siguranța alimentelor este strâns legată de sănătatea animalelor, a plantelor și a mediului în care sunt produse”. Acesta este O Sănătate abordare.

Rezumatul continuă: „Strategia cheamă [WHO’s] Statele membre să ia în considerare abordarea One Health atunci când planifică implementarea. Acest lucru va permite guvernelor naționale să detecteze, să prevină și să răspundă bolilor existente și emergente la interfața om-animal-mediu și să răspundă rapid și să atenueze problemele de sănătate publică legate de alimente rezultate din aceste interacțiuni.”

Prioritățile strategice ale OMS

Începând de la pagina 9, rezumatul descrie cele cinci „priorități strategice” ale Strategiei.

„Statele membre ar trebui să modifice, să reproiecteze sau să-și consolideze sistemele naționale de siguranță alimentară, după caz, pe baza domeniilor strategice prioritare și a obiectivelor strategice identificate în strategie”, se arată în document.

Prima dintre prioritățile OMS este „consolidarea sistemelor naționale de control al alimentelor”. Deși cuvântul „control” este afișat în titlu, acesta este înlocuit cu cuvântul „siguranță” care sună mai prietenos pe tot parcursul rezumatului executiv. Putem presupune, deoarece au formă, că acesta este așa că planul lor pare benign. Cu toate acestea, o prezentare generală a „Priorității strategice 1” (a se vedea mai jos) demonstrează clar că scopul este controlul și nu „siguranța”.

Pe lângă legislația, politica, cadrele instituționale și funcțiile de control, se spune în rezumatul executiv, statele membre ale OMS trebuie să ia în considerare și să adopte patru principii importante pentru ca sistemul să fie mai eficient. Rezumatul descrie aceste principii ca:

1. Perspectivă – „Prioritatea strategică 2: Identificarea și răspunsul la provocările privind siguranța alimentară care rezultă din schimbările și transformările globale ale sistemelor alimentare”. Sistemele de siguranță alimentară ar trebui să fie echipate pentru a identifica, evalua și răspunde la problemele existente și emergente. Sistemele de siguranță alimentară trebuie transformate din sisteme reactive în sisteme proactive, în special atunci când se abordează riscurile pentru sănătate care apar la interfața om-animal-ecosisteme-mediu.
2. Bazat pe dovezi – „Prioritatea strategică 3: Creșterea utilizării informațiilor despre lanțul alimentar, a dovezilor științifice și a evaluării riscurilor în luarea deciziilor de gestionare a riscurilor”. Colectarea, utilizarea și interpretarea datelor pun bazele pentru construirea unor sisteme de siguranță alimentară bazate pe dovezi.
3. Centrat pe oameni – „Prioritatea strategică 4: Consolidarea angajamentului părților interesate și a comunicării riscurilor”. Asigurarea cu succes a siguranței alimentelor de la fermă la furculiță necesită o abordare mai incluzivă cu toate părțile interesate, inclusiv cu consumatorii împuterniciți și operatorii din sectorul alimentar („FBO”).
4. Eficient din punct de vedere al costurilor – „Prioritatea strategică 5: Promovarea siguranței alimentare ca componentă esențială a comerțului alimentar intern și internațional”. Odată cu globalizarea comerțului cu alimente, agenții patogeni și bolile de origine alimentară pot traversa granițele și pot provoca efecte semnificative asupra sănătății și economice.

Controlul ONU al sistemelor naționale de control al alimentelor

Pentru a demonstra controlul complet al aprovizionării cu alimente de către ONU și agențiile sale, în timp ce implementăm abordarea One Health, cităm următoarele din rezumatul executiv (linkuri adăugate).

Abordarea generală a statelor membre de a dezvolta, actualiza și pune în aplicare strategiile naționale de siguranță alimentară este rezumată în [the figure below].

Pentru analiza situației, instrument dezvoltat de FAO și OMS poate fi utilizat pentru a sprijini statele membre în evaluarea eficacității sistemelor lor de control al alimentelor, indiferent de nivelul de maturitate al acestora. Acest instrument poate fi utilizat pentru a evalua starea sistemului național de control al alimentelor, pentru a identifica punctele forte și punctele slabe și pentru a identifica domeniile prioritare de acțiune.

Pe lângă acest instrument FAO/OMS, instrumentul de evaluare externă comună și instrumentul de raportare anuală de autoevaluare electronică a statelor părți, conform Regulamentului internațional de sănătate al OMS, pot fi de asemenea utilizate pentru a evalua capacitatea națională de pregătire pentru siguranța alimentară.

În plus, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) Performance of Veterinary Services (PVS) Pathway vizează în mod specific evaluarea siguranței producției și procesării alimentelor de origine animală.

Odată ce a fost efectuată o evaluare de bază a sistemului național de siguranță alimentară, va fi posibilă definirea obiectivelor și a intervențiilor vizate pentru consolidarea sistemului pe baza celor cinci priorități strategice. [sic] domeniile identificate în această strategie.

Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor 2022–2030: rezumat, Organizația Mondială a Sănătății 2022, pg. 15

Analiza situației ar trebui să fie urmată de elaborarea unui plan de implementare care să includă succesiunea diferitelor elemente ale sistemului restructurat de siguranță alimentară care urmează să fie aplicate, definirea rolurilor și responsabilităților și stabilirea unui sistem de monitorizare și evaluare. Planul trebuie să aibă resurse și finanțare adecvate pentru a-și îndeplini obiectivele.

Odată ce planul este convenit și comunicat, faza de implementare poate începe. Verificările și rapoartele regulate ale progresului ar trebui să facă parte din monitorizarea regulată pentru a se asigura că planul rămâne pe curs sau că sunt aplicate măsurile adecvate de corectare a cursului.

Împreună cu alți parteneri internaționali, OMS va sprijini statele membre oferind un lider global… OMS și FAO vor dezvolta un cadru comun de monitorizare care să alinieze [the countries’] strategii de siguranta alimentara [Emphasis added]

Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor 2022–2030: rezumat, Organizația Mondială a Sănătății 2022, pg. 16

„Planul trebuie să fie… finanțat corespunzător pentru a-și îndeplini obiectivele” – finanțat de cine?

Monitorizare, evaluare și ținte

Aici intervine diareea, amestecată cu încă mai multă supraveghere și control ONU. Citând din rezumatul executiv pentru că pur și simplu nu ne-am putut inventa asta.

La baza strategiei actualizate va fi un cadru de responsabilitate pentru a măsura rata de implementare. Strategia actualizată încurajează statele membre să selecteze indicatori și să stabilească ținte la nivel național pentru a evalua eficacitatea și caracterul adecvat al sistemelor naționale de siguranță alimentară… De asemenea, va fi stabilit un mecanism global pentru a măsura progresul strategiei folosind un set de indicatori și ținte globale. . Versiunea actualizată a strategiei conține trei indicatori globali:

• boli diareice datorate consumului de alimente contaminate;
• mecanisme de colaborare multisectorială pentru evenimente privind siguranța alimentelor; și
• supravegherea bolilor de origine alimentară și a contaminării.

Primul indicator este evaluat în mod continuu de Grupul de referință pentru epidemiologie a bolilor de origine alimentară al OMS. Al doilea și al treilea indicator menționați mai sus sunt deja monitorizați și măsurați în mod regulat prin Reglementările Internaționale de Sănătate (2005).

OMS va dezvolta un cadru pentru a monitoriza implementarea și pentru a valida progresele înregistrate în direcția acestor ținte globale.

Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor 2022–2030: rezumat, Organizația Mondială a Sănătății 2022, pg. 16 și 17

Puteți citi textul integral al „Strategia globală a OMS pentru siguranța alimentelor: 2022–2030‘ AICI. Anexa 2, începând cu pagina 63, descrie „țintele de siguranță alimentară pentru 2030, o metodă propusă pentru a aprinde angajamentele țărilor”.

Există trei ținte (vezi imaginea de mai jos): o reducere cu 40% a mediei globale a incidenței bolilor diareice transmise de alimente (comparativ cu 2010); 100% dintre țări se auto-raportează în instrumentul de indicator al siguranței alimentare al RSI (2005); și că, la nivel global, scorul capacității de a detecta evenimentele de „siguranță” alimentară este de 3,5 – datele pentru calcularea scorului sunt auto-raportate de țări și monitorizate prin intermediul OMS. Evaluare externă comună („JEE”).

În acest moment, JEE este un proces voluntar, colaborativ și multisectorial pentru a evalua capacitățile unei țări de a preveni, detecta și răspunde rapid la riscurile de sănătate publică, indiferent dacă acestea apar în mod natural sau ca urmare a unor evenimente deliberate sau accidentale. Este o evaluare cuprinzătoare care evaluează capacitatea unei țări în 19 domenii tehnice IHR (2005).

Pentru cât timp va mai fi JEE voluntar? Cine va finanța „strategia pentru siguranța alimentară” a OMS pe perpetuitate? Nu noi dacă #ExitTheWHO.