Începem să vedem impactul pe care l-au avut blocajele covid asupra dezvoltării creierului adolescenților – The Expose
Potrivit unui studiu recent, blocajele covid au accelerat îmbătrânirea creierului la adolescente, arătând o accelerare a vârstei creierului de 4,2 ani, comparativ cu 1,4 ani la bărbați.
Amintirile copiilor despre izolare au devenit din ce în ce mai negative de-a lungul timpului, adolescentele raportând cele mai scăzute niveluri de fericire și cele mai mari simptome depresive.
Condiția fizică a scăzut semnificativ după izolare, femeile tinere prezentând scăderi mai abrupte ale aptitudinii aerobice (4,28 puncte) comparativ cu bărbații (2,25 puncte).
Blocările stricte au dus la deficit de vitamina D la 77,8% dintre femeile însărcinate, crescând riscurile de complicații ale sarcinii și rezultate adverse la naștere.
Perturbarea de către pandemie a modelelor normale de dezvoltare a determinat apeluri pentru intervenții direcționate, în special pentru femeile tinere care au arătat o vulnerabilitate mai mare în cadrul măsurilor.
Să nu pierdem contactul… Guvernul dvs. și Big Tech încearcă în mod activ să cenzureze informațiile raportate de The Expune pentru a-și servi propriile nevoi. Abonați-vă acum pentru a vă asigura că primiți cele mai recente știri necenzurate în căsuța dvs. de e-mail…
Blocările din cauza Covid-19 au accelerat îmbătrânirea creierului la adolescenți, potrivit unui studiu recent.1 Pandemia a schimbat drastic rutinele zilnice, lăsând mulți tineri să se lupte cu sănătatea mentală și fizică. S-ar putea să fi observat cum izolarea i-a afectat pe adolescenți, în special pe fete, mai mult decât pe băieți. Sentimentele crescute de anxietate și depresie au devenit comune pe măsură ce interacțiunile sociale s-au diminuat.2
Pe măsură ce blocajele au continuat, nivelurile de fitness în rândul adulților tineri au început să scadă brusc. Oportunitățile reduse de exerciții fizice și mai mult timp petrecut în mod sedentar au dus la scăderi semnificative atât ale aptitudinii aerobice, cât și anaerobe.3 Acest declin nu se referă doar la sănătatea fizică; este strâns legată și de bunăstarea mentală.
Abia acum începem să vedem numeroasele moduri în care blocajele covid-19 au afectat dezvoltarea creierului adolescenților și starea fizică; efectele complete probabil nu vor fi evidente peste ani sau decenii care vor urma.
Impactul blocajelor asupra dezvoltării creierului adolescenților
Adolescența este o perioadă critică pentru maturizarea creierului, în care dezvoltarea emoțională și socială ocupă centrul atenției. În acest timp, creierul dumneavoastră suferă modificări semnificative, inclusiv tăierea sinaptică și mielinizarea, care sunt esențiale pentru creșterea cognitivă și emoțională. Cu toate acestea, blocarea covid-19 a perturbat aceste traiectorii tipice de dezvoltare, în special la fete.4
Cercetătorii au folosit scanări RMN pentru a compara structurile creierului înainte și după izolare, dezvăluind că fetele tinere au experimentat o subțiere a corticalei mai rapidă decât băieții. Subțierea corticală este o parte naturală a dezvoltării creierului în timpul adolescenței, unde stratul exterior al creierului tău, cortexul, devine mai subțire pe măsură ce se maturizează.
Acest proces este esențial pentru îmbunătățirea funcțiilor cognitive precum gândirea, memoria și reglarea emoțională. Cu toate acestea, studiul a arătat că blocajele au făcut ca această subțiere să se întâmple mult mai repede decât de obicei, în special la adolescentele. Fetele au experimentat o accelerare medie a vârstei creierului de 4,2 ani, comparativ cu 1,4 ani la băieți.
Accelerarea maturizării creierului este legată de creșterea stresului cauzată de restricțiile pandemiei. Izolarea socială prelungită și perturbarea rutinelor zilnice au dus la niveluri mai ridicate de hormoni de stres, cum ar fi cortizol. Acești hormoni afectează dezvoltarea creierului, ducând la subțierea accelerată observată în studiu.
În plus, maturizarea mai rapidă a creierului la femei este îngrijorătoare, deoarece este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Schimbările rapide ale structurii creierului pot interfera cu dezvoltarea normală a abilităților emoționale și sociale, făcând adolescenții mai vulnerabili la tulburările neuropsihiatrice.
Studiul evidențiază nevoia critică de sprijin și monitorizare continuă a adolescenților care au experimentat blocajele. Furnizarea de resurse de sănătate mintală și promovarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la atenuarea impactului negativ al îmbătrânirii accelerate a creierului, dar intervenția timpurie este esențială pentru a aborda consecințele pe termen lung asupra minților tinere.
Amintirile autobiografice influențează sănătatea mintală în izolare
Un alt studiu a constatat că, pe măsură ce blocajele au continuat, amintirile copiilor din acea perioadă au devenit mai puțin detaliate și mai negative în timp. Inițial, copiii își puteau aminti evenimente și sentimente specifice din izolare, dar, pe măsură ce lunile au trecut, amintirile lor au pierdut o parte din acel detaliu și s-au înclinat mai mult spre emoțiile negative.5
Bunăstarea psihologică în rândul copiilor și adolescenților a fost, de asemenea, afectată în timpul blocajelor, fetele înregistrând cel mai semnificativ declin. În timp ce toți tinerii s-au confruntat cu o anxietate și depresie crescute, adolescentele au fost deosebit de puternic afectate, raportând cele mai scăzute niveluri de fericire și cele mai înalte niveluri de simptome depresive.6
Conținutul acestor amintiri a jucat un rol crucial în rezultatele sănătății mintale. Amintiri care au fost pline de emoții negative și informații detaliate despre covid-19 și restricții au prezis o bunăstare psihologică mai slabă în timp. Deloc surprinzător, copiii care s-au concentrat mai mult pe aspectele negative și pe faptele dure despre pandemie s-au luptat mai mult cu sănătatea mintală.7
În general, rezultatele sugerează că modul în care copiii și adolescenții își amintesc și povestesc experiențele lor în perioadele dificile le influențează în mod semnificativ sănătatea mintală. Narațiunile cu memorie negativă duc la rezultate psihologice mai proaste, evidențiind nevoia de intervenții de susținere care să-i ajute pe tineri să-și proceseze experiențele în moduri mai sănătoase.8
Impactul pe termen lung al blocării din cauza Covid-19 asupra aptitudinii fizice la adulții tineri
Blocările din cauza Covid-19 au avut, de asemenea, un impact semnificativ pe termen lung asupra aptitudinii fizice a tinerilor adulți.9 Cercetătorii au efectuat o analiză cuprinzătoare care a implicat peste 5.300 de boboci ai universității, comparând nivelul lor de fitness înainte și după blocarea pandemiei. Din nou, nu este surprinzător, blocajele au condus la scăderi notabile atât ale aptitudinii aerobe, cât și ale anaerobei, comparativ cu anii precedenți.
Studiul a arătat că fitness-ul anaerob, care este esențial pentru explozii scurte de activitate intensă, cum ar fi sprintul, a scăzut cu o medie de 0,84 puncte. Mai surprinzător, fitness-ul aerobic, crucial pentru activități susținute, cum ar fi alergarea sau ciclismul, a scăzut cu 2,25 puncte la bărbați și cu 4,28 puncte mai substanțial la femei. Acest lucru indică faptul că adulții tineri au devenit semnificativ mai puțin capabili să desfășoare activități bazate pe rezistență după izolare.
Cu sălile de sport, parcurile și facilitățile sportive închise, mulți adulți tineri s-au trezit petrecând mai mult timp stând pe scaun sau angajându-se în activități mai puțin solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi jocurile video sau munca la birou.
În mod curios, femeile au înregistrat scăderi mai mari ale aptitudinii aerobice în comparație cu omologii lor de sex masculin. Această disparitate de gen sugerează că măsurile de izolare ar fi putut afecta în mod disproporționat fetele în menținerea rezistenței cardiovasculare. Motivele posibile includ diferențele în modul în care bărbații și femeile s-au implicat în activități fizice în timpul blocării sau accesul variat la resursele de exerciții și sistemele de sprijin.
Scăderea aptitudinii fizice poate duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare și tulburările metabolice. Studiul subliniază necesitatea urgentă de a promova activitatea fizică în rândul tinerilor adulți, în special după blocaje sau restricții similare. Încurajarea exercițiilor fizice regulate și reducerea timpului de sedentarism sunt pași esențiali în prevenirea acestor rezultate negative asupra sănătății și asigurarea că nivelurile de fitness se recuperează după pandemie.
În plus, cercetarea evidențiază că abordarea scăderii fitnessului este importantă pentru susținerea sănătății generale a adulților tineri. Promovarea unor forme de exerciții fizice accesibile și plăcute poate ajuta la atenuarea consecințelor pe termen lung ale pandemiei asupra fitnessului și bunăstării tinerilor.
Blocajele au dus la deficit de vitamina D, rezultate mai proaste la naștere la femeile însărcinate
În știri similare, o echipă de cercetători spanioli a analizat efectele blocării stricte asupra prevalenței deficienței de vitamina D la femeile însărcinate, menționând: „În Spania, a fost declarată un blocaj strict (SL), populația fiind închisă acasă, influențând astfel expunerea lor la lumina soarelui.”10
Pentru acest studiu, deficiența de vitamina D („VDD”) a fost definită ca un nivel de vitamina D sub 20 ng/ml, iar insuficiența de vitamina D ca un nivel între 20 și 30 ng/ml. Acest lucru este notabil deoarece reprezintă un nivel extrem de scăzut de vitamina D. În timp ce suficiența începe în jurul valorii de 40 ng/ml (100 nmol/l în măsurătorile europene), intervalul țintă pentru sănătatea optimă este de 60 până la 80 ng/ml (150 până la 200 nmol). /l).
Dacă s-ar fi folosit niveluri mai mari pentru a defini deficiența de vitamina D în studiu, și mai multe femei ar fi fost considerate deficitare. Totuși, chiar și folosind 20 ng/ml ca limită de deficiență, 55,5% dintre femeile însărcinate din regiune aveau deficit de vitamina D. Printre cei aflați în blocare strictă („SL”), prevalența a fost de 77,8%.11
În timp ce studiul sa oprit înainte de a examina rezultatele sarcinii ale deficitului de vitamina D determinat de blocarea, cercetările anterioare au legat VDD cu efecte adverse în sarcină, inclusiv preeclampsie, diabet gestațional, naștere prematură și naștere prin cezariană.12
Blocarea Covid-19 a fost, de asemenea, asociată cu un risc crescut de diabet gestațional, riscul crescând cu cât blocarea a continuat mai mult,13 precum și un risc crescut de naștere prematură.14
Alte studii sugerează, de asemenea, că blocajele au afectat negativ femeile însărcinate în alte moduri. De exemplu, într-un studiu care a comparat femeile care au experimentat o izolare de nivel I în China în timpul pandemiei cu femei care nu au suferit-o, grupul de blocare a avut o durată gestațională mai scurtă și un risc mai mare de naștere prematură.15
Dezvoltarea creierului și forma fizică suferă după blocajele pandemice
În concluzie, pandemia covid-19 a avut un impact profund asupra dezvoltării creierului adolescenților și asupra aptitudinii fizice, în special la fetele tinere. Aceste efecte, împreună cu creșterea stresului și izolarea socială prelungită, au sporit riscul de provocări de sănătate mintală, inclusiv anxietatea și depresia.
Condiția fizică a avut, de asemenea, o lovitură semnificativă, cu capacități aerobe și anaerobe în scădere, în special în rândul femeilor tinere. Trecerea către stilul de viață sedentar și oportunitățile reduse de activitate fizică a avut efecte de durată asupra sănătății și bunăstării, cu implicații pentru rezultatele pe termen lung asupra sănătății.
Pentru a atenua aceste efecte, este esențial să promovăm activitatea fizică regulată, să oferim sprijin pentru sănătatea mintală și să încurajăm un stil de viață sănătos. Înțelegând provocările unice cu care se confruntă adolescenții în timpul pandemiei, putem dezvolta intervenții direcționate pentru a sprijini recuperarea acestora și a asigura un viitor mai sănătos pentru tinerii noștri.
Intervenție timpurie, sprijin consecvent și stimularea rezilienței sunt pași cruciali pentru a-i ajuta pe adolescenți să traverseze aceste vremuri dificile și pentru a le proteja sănătatea mentală și fizică.
Surse și referințe
- 1, 4 PNAS 9 septembrie 2024, 121(38)
- 2, 5, 6, 7, 8 Dezvoltarea copilului 14 august 2024
- 3, 9 Rapoarte științifice 18 septembrie 2023, volumul 13, număr articol: 15430 (2023)
- 10 Nutrients 2023, 15(8), 1972
- 11 Nutrients 2023, 15(8), 1972, Discuție
- 12 Nutrients 2023, 15(8), 1972, Introducere
- 13 Endocrinol frontal (Lausanne). 2022; 13: 824245
- 14 Front Med (Lausanne). 2021; 8: 705943
- 15 BMC Sarcina Naștere. 2021; 21: 795
Despre autor
Dr. Joseph Mercola este fondatorul și proprietarul Mercola.com, un medic osteopat de medicină de familie certificat de consiliu, membru al Colegiului American de Nutriție și un New York Times autor de bestselleruri. El publică mai multe articole pe zi care acoperă o gamă largă de subiecte pe site-ul său Mercola.com.
