Fundația UN & Gates promovează lansarea sistemului global de identificare digitală

Un impuls global liniștit, dar exploziv, este în desfășurare, în timp ce Națiunile Unite (ONU) avansează un nou plan pentru a lansa un sistem de identificare digitală și de plată susținut de Fundația Gates în 50 de țări majore din întreaga lume.

Criticii avertizează că efortul distopic ar putea redefini cetățenia, ar putea șterge confidențialitatea și ar putea converti drepturile fundamentale ale omului în privilegii digitale gestionate de stat.

ONU, susținută agresiv de Fundația Bill & Melinda Gates, accelerează un sistem de identificare digitală la nivel mondial, conceput pentru a cuprinde 50 de națiuni până în 2028.

Inițiativa, marcată drept campania „50-in-5” a ONU, își propune să blocheze națiunile participante în Infrastructura Publică Digitală (DPI).

DPI este un sistem care încorporează ID-uri digitale biometrice, rețele de plată interoperabile și sisteme centralizate de partajare a datelor.

Proiectul este comercializat ca modernizare.

Cu toate acestea, experții în libertăți civile avertizează că este arhitectura unui control global fără precedent.

Peste 30 de națiuni s-au angajat deja de la lansarea campaniei la sfârșitul anului 2023.

Este lansat într-un ritm comparativ cu mandatele rapide, de sus în jos, implementate în timpul erei pandemiei.

Uniunea Europeană (UE) se mișcă în paralel, pregătindu-se să impună propria cerință de portofel digital pentru toate statele membre până în 2025.

În timp ce susținătorii susțin că acest lucru va extinde „conveniența” și „incluziunea financiară”, rezultatele din lumea reală spun o poveste mai înfricoșătoare.

Conformitatea obligatorie devenind „Norma”

În Asia și Africa, programele pilot s-au transformat deja în sisteme coercitive care determină dacă oamenii pot accesa servicii bancare, călătorii, educație, servicii publice și, în unele cazuri, chiar și internet.

Programul Aadhaar din India acum acoperă mai mult de un miliard de oameni și este efectiv imposibil de renunțat.

ID-ul „Fayda” din Etiopia va fi în curând obligatoriu pentru deschiderea unui cont bancar.

Vietnamul a înghețat peste 86 de milioane de conturi pentru nerespectarea sistemului său VNeID, care va trebui să se îmbarce pe zboruri interne.

În Thailanda, milioane de conturi bancare au fost înghețate până când cetățenii și-au activat acreditările ThaiID.

Țările fără sisteme de identificare naționale anterioare sunt incluse în noul șablon global.

Sistemul „NIN” din Nigeria, „Maisha Namba” din Kenya și „SevisPass” din Papua Noua Guinee arată cât de repede pot folosi guvernele identificarea digitală pentru a-și îngrădi întreaga populație într-un singur cadru monitorizat de stat.

În PNG, pur și simplu accesarea internetului sau a rețelelor sociale necesită acum ID-ul digital eliberat de stat al națiunii.

Avocații drepturilor civile avertizează că nu mai este vorba despre verificarea identității; este vorba de a construi coloana vertebrală pentru un sistem global de tip social-credit în care accesul la viața modernă depinde de supunerea politică.

Și deoarece ID-urile digitale consolidează datele biometrice, datele financiare, geolocalizarea și istoriile comportamentale, revocarea „identității” cuiva devine la un clic distanță.

Giganții tehnologici care se încorporează în identitatea națională

Chiar și corporațiile private sunt incluse în noul regim.

Apple a lansat în liniște suportul pentru ID-ul digital în Apple Wallet, începând cu pașapoartele din SUA și extinzându-se în permisele de conducere de stat.

Pe măsură ce ONU împinge guvernele să adopte acreditări digitale, Silicon Valley se poziționează ca gardian.

Ideea că identitatea juridică de bază a unei persoane ar putea fi stocată, mediată sau reînviată de o platformă corporativă ridică întrebări evidente la care oficialii publici nu par să se grăbească să răspundă.

Criticii spun că acest lucru reflectă tacticile din epoca pandemiei, care au fost rapide, coordonate și au ocolit dezbaterile

Din Africa până în Europa până în Asia de Sud-Est, modelul este identic: un ID digital este introdus ca „voluntar”, comercializat ca modern, apoi devine rapid obligatoriu pentru viața de zi cu zi.

Limbajul oglindește anii de izolare, o promisiune de siguranță care ascunde puteri uriașe cu puțină transparență sau supraveghere democratică.

Cerința Papua Noua Guinee privind un ID digital pentru accesul la internet a devenit un semn de avertizare roșu intermitent.

Cu o singură acreditare revocată, vocile divergente pot fi reduse la tăcere instantaneu.

ID-uri digitale și puteri de urgență

Cel mai alarmant limbaj de la arhitecții de program încadrează ID-urile digitale ca instrumente administrative pentru utilizare în timpul „urgențelor naționale”, inclusiv crizelor financiare.

Sistemele implementate astăzi pot lega identitatea de conturile bancare, permițând guvernelor să înghețe sau să confisce active în condiții de urgență.

Justificare: folosirea banilor cetățenilor „pentru a salva” țara.

Acesta este cel mai clar semn de până acum că ID-urile digitale nu sunt construite pentru comoditate, ci pentru control.

Sistemul global prinde formă

Campania ONU se extinde deja în noi regiuni.

Zambia primește asistență directă din Etiopia, un semn că țările deja blocate în sistem sunt folosite pentru a reproduce modelul în altă parte.

Până în 2028, dacă cronologia ONU se menține, jumătate din lume ar putea trăi sub sisteme de identificare digitale interoperabile, o infrastructură globală strâns integrată care guvernează accesul la servicii, mișcarea, participarea financiară și comunicarea.

Drepturi Obține permisiuni

Pericolul real, susțin criticii, nu este că ID-urile digitale stochează date personale; este că, odată ce identitatea, banii, comunicarea și mobilitatea trec toate prin același sistem, un guvern sau un organism internațional poate restricționa existența unei persoane printr-o singură acțiune administrativă.

Transformarea drepturilor de naștere în privilegii revocabile este finalul multor frici.

Deocamdată, impulsul se accelerează într-un ritm de neimaginat cu doar câțiva ani în urmă.

Cea mai mare întrebare fără răspuns rămâne:

Dacă instituțiile globale se luptă pentru a construi acest sistem atât de repede, ce știu ei despre viitor pe care publicul nu îl cunoaște?

CITEȘTE MAI MULT – „Carne” clonată inundă în secret aprovizionarea cu alimente americane fără etichete