„Oricât de multă retorică despre progres și beneficii pentru societate este desfășurată în promovarea [the Smart City] concept, are potențialul de a se dezvolta într-un viitor distopic. Orașele închisorii, care în loc de paznici, folosesc camere și microfoane, s-au conectat la algoritmi AI care numără scorurile de credit social; caracterizat prin geofencing – limite de mișcare și/sau zonă în care o persoană poate cumpăra produse și servicii, eventual pierderea autonomiei corporale.” – Wiki Fantome
Din 25 august, fantome wiki a fost victima unui atac DNS iar site-ul lor este inaccesibil pentru majoritatea. Împărtășim câteva dintre articolele lor până când site-ul lor va fi, din nou, accesibil tuturor. Pentru a evita complicațiile legate de partajarea articolului nostru, nu am inclus numeroasele link-uri încorporate pe pagina Wikispooks, dintre care unele pot fi link-uri către alte pagini de pe site-ul lor. Cu toate acestea, am atașat o copie pdf a paginii lor, care include acele link-uri. Vă rugăm să rețineți că paginile lor sunt editate și actualizate din când în când.
Smart City de Wikispooks
Un oraș inteligent este o zonă urbană modernă din punct de vedere tehnologic, care utilizează diferite tipuri de metode electronice și senzori pentru a colecta date specifice. Informațiile obținute din acele date sunt folosite pentru a gestiona eficient activele, resursele și serviciile; în schimb, acele date sunt folosite pentru a îmbunătăți operațiunile în oraș. [1][2]
Indiferent cât de multă retorică despre progres și beneficii pentru societate este desfășurată în promovarea acestui concept, acesta are potențialul de a se dezvolta într-un viitor distopic. Orașele închisorii, care în loc de paznici, folosesc camere și microfoane, s-au conectat la algoritmi AI care numără scorurile de credit social; caracterizat prin geofencing – limite de mișcare și/sau zonă în care o persoană poate cumpăra produse și servicii, eventual pierderea autonomiei corporale (adică, un cuvânt de spus în propriile decizii de sănătate).
Geofencing
Cartierul de 15/20 de minute, ca concept, are toate facilitățile necesare care ar trebui să fie în 15/20 de călătorii: spitale, școli, serviciu, magazine etc. – Problema este că un locuitor nu se poate deplasa/interacționa cu infrastructura dincolo de acel 15/ raza de 20 min. Ușile nu s-ar deschide, mașinile nu vor da mâncare. Este de a opri prea multe călătorii și de a reduce amprenta de carbon pentru a ajuta la lupta împotriva schimbărilor climatice.
recunoastere faciala
Microfoanele și camerele trebuie să înregistreze locuitorii în scopul controlului și al creditului social. Se presupune că pentru a îmbunătăți serviciile și siguranța. Va permite acordarea de puncte și amenzi pentru lucruri precum mersul pe un semafor roșu etc.
A patra revoluție industrială
A patra revoluție industrială este strâns legată de conceptul de oraș inteligent, cu care un număr mare de locuri de muncă vor fi tăiate din cauza robotizării.
Implicatii practice
https://www.youtube.com/watch?v=_3IZMnBeqdw
Întregul program este legat de modul în care Greta Thunberg, în calitate de reprezentant al „societății civile”, a fost acordată multă atenție la summiturile WEF din 2019 și 2020, la care a declarat că „casa noastră este în flăcări”, cerând „acțiuni urgente, subliniind necesitatea unor emisii „real zero””.[5]
Mai multe „părți interesate” au declarat în fața WEF cum au avut în vedere o mare resetare[6]:
Brad Smith de la Microsoft a declarat: „Pe măsură ce oamenii se întorc la muncă, ne putem aștepta în continuare ca tehnologia digitală și datele să fie în mod fundamental infrastructura pentru acest deceniu și pentru Marea Resetare.” El a mai spus că „noi” (nespecificat) trebuie să susținem încrederea oamenilor („lor”). „Acest lucru înseamnă să le protejăm confidențialitatea, securitatea și să ne asigurăm că noile tehnologii, în special inteligența artificială, sunt implementate în mod responsabil în întreaga lume.”
Kristalina Georgieva de la FMI a declarat că „Economia digitală este marele câștigător al acestei crize” și a sugerat „investiții publice și private pentru industriile cu emisii scăzute de carbon, afirmând în mod bizar – asta de la instituția care a făcut cel mai mult pentru a adânci inegalitatea mondială – că ea vrea o societate mai corectă.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat: „Trebuie să construim societăți egale, incluzive, durabile, care să fie mai rezistente în fața pandemiilor și a schimbărilor climatice”.
Ajay Singh de la MasterCard a vrut să „aducă sectorul privat la partidul enorm”, dar acolo unde este nevoie de încredere între sectorul privat și cel public pentru ca acest lucru să funcționeze efectiv”.[7]
Saadia Zahidi, șeful Noii Economii și Societăți la Forumul Economic Mondial a opinat că „Afacerile au oportunitatea de a afecta schimbarea nu doar în propriile forțe de muncă, în comunitățile pe care le reprezintă, ci, prin publicitate, prin produsele lor, au puterea. pentru a schimba societatea”. De asemenea, el are în vedere „o abordare complet diferită a conținutului și a furnizării educației”.[8] o „educație 4.0”[9]
Geraldine Matchett, CFO la Royal DSM, vede criza ca un mare egalizator între sexe în ceea ce privește constrângerile. Ea vrea să reinventeze locul de muncă, „unde 9-5 sau 9-10” [sic] în funcție de tipul de muncă, „a dispărut”.[10]
Un articol din The Hill din iunie 2020 menționează:[11]
Pe 4 februarie 2022, Neil Clark a postat pe Twitter: